Friday 22 March 2013

Oaia si trifoiul lor Vs ciobanul din noi.

         Mi-am luat-o-n barba (la figurat) de la o 'doamna', sptamana trecuta...Am fost numiti 'tampiti', noi astia care 'sarbatorim sarbatorile pe care le sarbatoresc altii cand sarbatoresc'..adica cum dom'le sa mergem la parada de St Patrick's Day cand strainii nu ne sarbatoresc noua pe Sf Vasile, Sf Ion si Sf Gheorghe? Pai stai asa ca Patrick asta e de Ziua lor Nationala, care este....Adica cum ar fi 1 Decembrie la noi...da' e la ei...si e in martie, intelegeti?
         Bai, sincer nu am fost niciodata la parada de 1 Decembrie, acasa in Romania pentru ca nu s-a dus nici mama si nici tata. Si nici frati-miu...asa ca nu aveam cum sa ma duc eu motz, de capul meu. Si ce sa faci la parada? Ca totul e solemn, fanfara, marsh si cativa batranei nostalgici. Restul sunt in parcuri la pomana de fasole cu ciolan sau mici cu carne de cal...Iar aia tineri, fiindca sunt liberi nu ca sunt patrioti, sunt in pub-urile alea cu nume si specific de pe taramurile lui Patrick asta controversatu'..
       Chestia e ca la parada astora, aia mare din Dublin, nu vin numai ei, ai lor si mamele lor...Vine toata lumea, frate!Toate natiile..si nu ma refer la public, ma refer la cei care marsaluiesc..Am inteles ca anul asta au for 600 de grupuri sau cam asa ceva...N-am stat mult si nici n-am vazut prea bine, dar au fost grupuri de americani, canadieni, italieni, chinezi, libanezi etc...N-au venit la mine sa se prezinte personal, le-am vazut uniformele cu inscriptiile universitatilor de la care veneau, steagurile ....
      Iar atmosfera cum fac astia s-o mai gasi, dar eu nu sunt prea umblata prin lumea asta mare,nu stiu cum mai e si pe la altii...La astia totul e verde, vesel, oi si trifoi, bere Guinness, figurine cu Paddy ( Patrick asta) si mesaje cu " Kiss me, I'm irish", "Proud to be irish" etc...Pai astia au spate, de-aia au tupeu sa spuna ca sunt mandri de natia si poporul lor...Noi suntem niste umili si umiliti, milogi si plangaciosi...pentru ca suntem fortati de boii care ne conduc. Cum sa avem curaj sa ridicam capul si sa luptam cu umilintele, cand nu ne acopera nimeni spatele? Degeaba aratam strainului ce-au facut stramosii nostri, cat de bravi au fost sau ce locuri minunate are tara noastra..el nu vede decat ciobanul ala care scoate ranga daca pomenesti cuvantul 'homosexual' in fata lui. Nu vede decat cum ne mancam ca sobolanii intre noi pentru cativa bani, cum ne certam, ne injuram si ne balacarim noi intre noi...
   Am vrut sa sterg ultima parte, dar prin ea incerc sa arat ca mai avem mult pana sa ne civilizam si sa iesim din propria noastra cochilie si apoi sa ne amestecam cu alte natii, pana atunci mancam iaurt cu paine si strangem bani ca sa ne facem vila la Cucuietii din deal...Iar la ciobanul din noi nu renuntam neam...
   Vorba aia.." when in Rome, do as romans do"...

Monday 11 March 2013

Femeia moderna...

          La finalul ultimului post (anul trecut..) am spus ca urmatorul post va fi despre rolul de mama si sotie..Nu am uitat de el, insa nu am avut furia necesara care sa ma determine sa il scriu...In ultima vreme insa mi-au trecut orizontul atatea ''femei moderne'' incat m-am decis totusi sa scriu despre ceea ce promisesem.
         Femeia moderna este cea care,daca are chef, iti da cu tigaia in cap in momentul cand vii acasa obosit dupa o zi teribila la servici, si ai tupeul sa spui ca ti-e foame si sa intrebi ce e de mancare..Femeia moderna isi pune propriul aspectul fizic pe primul plan si apoi necesitatile partenerului..Femeia moderna iese in oras cand vrea ea si pentru ca vrea ea fara sa te intrebe pe tine (fraiere) daca esti ok cu asta...si cu asta,basta!Femeia moderna are banii ei si face ce vrea cu ei si daca nu-ti convine, esti liber sa pleci ca ea e oricum independenta/emancipata...Femeia moderna te considera pe tine, mama si sotia, o ingalata care nu si-a vopsit unghiile mov pentru ca asa se poarta, o sluga si un mop si nimic mai mult pentru un barbat pretentios si-o pereche de tzanci care nu stiu decat sa ceara....Ea nu vede ca tot ce faci tu pentru familia ta este din dragoste, din respect si din dorinta de a le fi lor bine, punandu-i pe ei pe primul loc si nu unghiile tale mov...
        M-am simtit batrana si ne-moderna la un moment dat, zilele trecute..M-am simtit batrana si ne-moderna pentru ca mi-am permis mai mult material la rochie, ca nu am avut parul oxidat si unghii&gene false... Insa mi-am revenit repede cand mi-a fugit gandul acasa...la piciorusele alea moi si pufoase care ma asteptau adormite langa tati..Mi-a fugit gandul la tati care, desi nu e partenerul perfect in ochii celorlalti (cum nici unul dintre noi nu este), era acolo...ma astepta langa piciorusele pufoase si calde..ma astepta pe mine, nu unghiile mele mov si genele mele false...Care m-a luat pe mine in brate, imbracata in pijamale, si nu silueta mea anorexica imbracata in chilotei de matase.. M-am cuibarit langa ei unde era cald si bine si unde nu a trebuit sa stau intr-o pozitie chinuita, doar ca sa mi se vada mai bine popoul si picioarele epilate si lucioase..
      Ma enerveaza la culme comentariile pe seama parfumului tau de ne-firma si a faptului ca nu ai blugii brand-uiti. Si nu ma oftic pentru ca nu le am (belive me, imi permit mult mai mult decat ele), ma oftic pentru ca tocmai ele comenteaza, cele care nu se gandesc la viitor mai mult decat le tine parfumul ala de firma, cele care cresc catei in loc de copii, cele care nu vad mai sus de inaltimea tocului de 12cm al pantofilor lor...cele care n-au facut nici pe dracu sa le ia pana la varsta pe care o au...
      Imi iubesc familia....Imi ador sotul, e al meu si e perfect asa cum e, chiar daca nu imi spune ''iubi, pisicel, motanel, iepuras etc'', nu-mi aduce flori in fiecare seara si nu facem plimbari luungi si romantice...Imi ador copilul..este al meu si e perfect in ochii mei...si imi spune ''te iubesc'' sincer si pentru ca sunt acolo cand are nevoie de mine, nu la cafea cu fetele in oras...
       Nu concep ideea de ''mama singura'', e cel mai crud lucru pe care i-l poti face copilului tau..sa fii moderna nu inseamna sa-ti privezi copilul de prezenta tatalui doar pentru ca nesimtitul a avut curaj sa iti ceara o farfurie de ciorba...sau s-a asteptat sa ii speli rufele atunci cand tu erai la coafor...Partenerul tau nu te vede mai speciala daca ii ceri sa spele vasele, sa gateasca, sa spele si sa mai faca si curatenie...va scapa de tine cu proxima ocazie..te va considera ''buna de nimic'' si asa o sa ramai pentru el forever...Fitzele astea se fac in adolescenta, nu dupa o anumita varsta si cand deja ai alt statut, in afara de cel de ''fata la mama acasa''..Nu esti cool si emancipata, esti doar egoista si prost-crescuta..
     Nu am prietene pentru ca nu am gasit fata/femeia care sa inteleaga si sa vada mai mult decat shopping si cafele..Nu am prietene pentru ca nu sunt si nu o sa fiu in veci falsa, nu ma pisicesc si nu fac complimente false, doar ca sa fiu placuta...Imi place viata pe care o am; tot ce fac, fac din dragoste, devotament si pentru ca imi place..imi place sa-mi rasfat baietii pentru ca ii ador! Si cine nu are loc de mine si de prioritatile mele, n-are decat sa stea inghesuit/a..

Saturday 19 May 2012

''My best friend''

''-Hei, where is my kiss?!
- It's gooone, hihihi!
-Where?
-In Ciainaaaa (China :P ).
-Nooo, I'm very saaaad and I'm crying :((.
- No,mami, don't be sad.
-Why?
-Cause you're my best friend and I love you...''
Si-asa incepe portia noastra de pupat&iubit si dragalit.
A trecut un an si mai bine de la povestea cu Happy Face :). Ne-am facut un pic mai mari si ni s-a mai despleticit limba putin. Sau limbile..:)..Daca inainte ziceam ca e fitza sa-ti vorbeasca copilul alta limba decat ''a da' vatra'', in ultimul an am vazut pe pielea mea ca nu depinde de parinti in ce limba se exprima prichindelu' si basta! Vatra noastra nu e si vatra lui si de-aici vine raspunsul tuturor intrebarilor pe aceasta tema.
Ah, ce daca nu spunem ''te iubesc'' pe limba mamii, oricum n-am crescut cu ''te iubesc, imi pare rau sau imi cer iertare''...Copilaria noastra nu a fost asa sentimentala..nici adolescenta si chiar nici anii maturitatii. Trece timpul prea repede si trag responsabilitatile de tine, nu mai ai vreme de ''te iubesc,imi pare rau,imi cer iertare''..Iar cateodata esti inconjurat de atata imbecilitate incat expresiile de mai sus sunt considerate ciudatenii si se trece repede peste. Daaaar, atata caldura si atata dragoste emanata de un copil te face sa spui instinctiv ''te iubesc''!! Si sa-l strangi tare,tare de parca vrei sa-l bagi in suflet cu totul, cu tot cu pantofi. El simte asta, sta lipit si nu zice nimic; asteapta cuminte. Si mami spera ca asa, peste ani puiul ei va deveni un barbat cald, iubitor si deschis la ''te iubesc, imi pare rau,imi cer iertare''..in orice limba a lumii.


PS: O conversatie recenta cu o fosta colega m-a facut sa-mi propun sa-mi fac timp si sa scriu despre amprenta trista pe care o lasa anturajul pe sufletele slabe si despre cum asociaza unii cel mai frumos job din lume, acela de sotie si mama, cu prajeala, copii crizati si barbati betivi si transpirati....

Wednesday 7 December 2011

Mos Craciun de plastic...

E uimitor cat te putin ii trebuie unui copil sa fie fericit! E incredibil cum il poti face sa treaca din plans in ras cu o simpla acadea, cu o imbratisare sau cu o portie buna de gadilat...Nu-i trebuie ''full time job'', masina, 3 conturi de ''savings'' sau blugi de firma.. Dimineata se trezeste cu pupaturi si iar pupaturi, nu cu alarma aia nesuferita (care are ''reminder'' la 15 minute) si nu-l intereseaza sa se grabeasca, doar nu intarzie nicaieri, jucariile si prietenii il asteapta in acelasi loc,zi de zi..chiar daca vine mai devreme sau intarzie 10 minute. Nu tipa nimeni la el si nu are termene-limita.
Il duci in Mall la casuta lui Mos Craciun, platesti 15 euro si stai la coada. Va intampina apoi o 'spiridusa' tunata, cu gene false si extensii de par blond, iti cere chitanta pe cei 15 euro si il baga la Mos Craciun. Mosul il intreaba cum il cheama, ii spune sa-i lase in noaptea de Ajun ''cookies and a glass of milk, beside the chimney'' (nu intelege ce-i asta), ii da o cutie frumos ambalata si-i arata usa. Dureaza 30 de secunde toata treaba...Ce daca e un Mos fals? El nu a observat asta si nici nu s-a uitat urat la el (ca mami) ca l-a expediat rapid si rece. El e fericit ca a fost acolo si la vazut pe Mos Craciun. Atat!
Noi n-am avut nici Mall si nici ''Santy's Gotto'' cu spiriduse tunate.La noi venea mosul la fabrica la tata si ii dadea pungi cu ciocolate si portocale. Si ce bucurie era pe noi! Si mai mare bucurie ca si mama lucra la aceeasi fabrica. Ce mos fraier, ne dadea de doua ori. Si fara sa-i dea nimeni 15 euro...
''It's here, it's Christmas time!'' aud in fiecare minut la radio. In alta limba, in alta tara, langa alte persoane...
 Cantece cu tema de Craciun cantate de Britney Spears, Justin Bieber sau Jedwards..A trecut vremea cand mergeam cu corul scolii prin fabrici si institutii si cantam langa brad ''Mos Craciun cu plete dalbe''.
Mi-e dor de iarna adevarata, cu sarbatori adevarate,nu de plastic. vreau sa-l astept pe Mos Craciun iar, nu sa il imit...Si mi-e dor de urmele pasilor 'picurilor' mele, in zapada ninsa in noaptea de Craciun...

Monday 19 September 2011

Inapoi la Punctul Zero

Am ajuns, in sfarsit, la 'picurile' mele..m-au asteptat destul si eu pe ele, la fel.De cum am intrat pe poarta, ne-a lovit cel mai trist tablou posibil: o mana de oameni asezati la o masa lunga, mancand in liniste langa gradina de capsuni cu margaritare pe margini si prunul galben...Ne-a intampinat 'picul' indoliat, bucuros ca am venit, dar si trist de ce am gasit..Am dat sa plang, dar ne-a luat repede si ne-a asezat la masa,sa mancam cea mai buna mancare, mancarea facuta la tuci, pe pirostrii, in batatura.. Am mers apoi la ''tabara de recreere'' a celorlalte doua 'picuri' care n-au mai avut rabdare sa ma astepte, le-am pus flori, am facut putin misto cu ei si-am plecat spre ultima destinatie a prea-scurtului nostru tur: locul care pentru mine inseamna 'punctul zero', locul la care ma gandesc instantaneu cand spun 'acasa'. Am intrat pe poarta intampinati de miros de struguri si toamna, de umbra boltei si iarba din curte, unde ''pe vremea mea'' misunau pasari fel de fel si nu era firicel de iarba, era o forfota permanenta, fara odihna, de lighioane de toate natiile si felurile. Acum era o liniste totala, de dupa-amiaza insorita, fara griji. La streasina locului de unde ne adaposteam de ploaie vara,acum atarnnau flori in toate culorile, iar totul arata ca un loc de poveste. Ne-am odihnit in odaie, in camera ''buna'' pe care o are orice casa de la tara..cu racoare, miros de tei si naftalina...in timp ce sufletelul meu scump alerga, impreuna cu sufletul meu prin toate camerele, trezindu-mi amintiri care mi-au umplut sufletul, mi-au reincarcat bateriile pentru inca un an. Am incercat sa traiesc fiecare clipa petrecuta acolo, am incercat sa simt din plin magia locurilor care se schimba de la an la an,am incercat sa imi intiparesc in minte tabloul de anul asta pentru ca la anul nu se stie...In fiecare an, in fiecare vara cand m-am intors la 'punctul zero', la apelul general, unul n-a mai strigat prezent...

Tuesday 9 August 2011

32

''Cati ani are mama ta?''..si eu spuneam ''32''..Si mi se parea ca 32 e asa de departe, ca eu mai am o viata luuunga pana acolo si niste aventuri de trait..Mama n-avea spice la tample inca, iar eu habar de altceva decat prezentul..Colindam printre blocuri cu turma de copii si strigam ''ole, ole, ole Ceausescu nu mai e'', in pantaloni scurti, maieu si sandale de cauciuc, ca dupa o mare victorie..Mama ma striga pe geam sa-mi arunce 3 lei ''sa-mi iau ceva bun'', apoi ne adunam in livada si ''gateam'' in cutii de conserve aruncate, taiam cu ciobul lipan (si ce amar era) si faceam ciorba de pietre...Ne cocotam in copaci si mancam ciresele cat inca erau verzi, iar dudele erau vedetele verii. Avocado, ananas sau mango erau din filmele straine, la fel de departe ca ''32''...
Apoi au venit primii fluturasi in stomac, lipanul si dudele erau ''de copii mici'' de-acum...Au fost fluturasii aia inocenti si creduli, care nu mi-au facut nici un rau..chiar si acum ma gandesc cu emotie la ei, la cat de puri si curati erau, fara nici un fel de interes material sau ''de-alalalt''...Au trecut fluturasii si-a venit vremea cand am inceput sa-mi fac planuri...cum o sa fie cand voi fi mare, cum o sa ''fiu eu pe picioarele mele'' (da parca ma gonea mama pe usa afara) si cum o sa am ce vreau eu..si ananas..si avocado..si kiwi si o sa am un servici bun, o sa am o masina frumoasa, o sa ma casatoresc si-o sa am doua fetite...Si-am avut si avocado, am avut ananas iar kiwi e preferatul meu, dar tare le duc lipsa dudelor,lipan n-am mai vazut de ani de zile, iar fetitele s-au transformat intr-un baietel de toata frumusetea.Fluturasii sunt acum doar o amintire emotionanta, mama nu ma mai trimite ''sa-mi iau ceva bun'', iar eu vreau sa spun din nou ''32''..dar nu despre mine...

Wednesday 3 August 2011

Mi-ar fi placut sa fiu...

Mi-ar fi placut sa fiu...bancnota! Mi-ar fi palcut sa fiu..moneda!Mi-ar fi placut sa fiu, poate asa as fi avut mai multa valoare. Poate asa as fi meritat niste lupte..niste osteneala...M-as fi casatorit intr-o banca..as fi nascut doua bancnote-gemene si-un cent mai mic...As fi umblat in toata lumea, pe tot globul pamantaesc si tuturor le-ar fi stralucit ochii la vederea mea..As fi fost pe buzele tuturor, in mintea tuturor si visele tuturor. Dupa mine s-ar fi invartit soarele si pamantul...si dragostea ta, A tuturor. As fi unit si dezbinat familii, as fi creat ''iubiri'', as fi ridicat si-as fi-ngenuncheat popoare...As fi umblat din manan-n mana si-asa as fi cunoscut pe toata lumea, as fi avut cei mai multi ''prieteni'', o lume-ntreaga! Toti ochii ar fi umblat dupa mine si toate mainile lacome m-ar fi tras spre ele si m-ar fi tinut ca pe cea mai de pret comoara!
Si tu ai fi alergat dupa mine sa ma prinzi si sa nu-mi mai dai drumul, sa ma castigi cu orice pret si sa ma tii langa tine o viata...Si eu nu m-as mai fi dus de la tine, te-as fi pretuit mai mult decat toate bancnotele si monedele si toate valorile..chiar daca tu esti un simplu..om...
Dar nu sunt bancnota..nu sunt nici moneda..Sunt doar un simplu suflet care e aici..care nu pleaca sa colinde lumea-ntreaga, nu pleaca dupa mainile ce ravnesc la el si nici nu vrea visele nimanui..Le vrea pe ale TALE, vrea mainile TALE si vrea stralucirea din ochii TAI...Iar TU trezeste-te si tinema-ma strans.. nu vreau sa plec si sa-mi pierd sufletul... sa ma devalorizez...